Solstițiul de vară și Ziua Soarelui au loc luni, 21 iunie, și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.
Soltițiu de vară marchează începutul verii astronomice
Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.
În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.
În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.
Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).
Este ziua cea mai lungă din an și durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute
Solstițiul de vară se mai numește și Ziua Soarelui pentru că, în ziua solstițiului, la poli, Soarele este în mod constant vizibil la o înălțime puțin mai mare de 23 de grade, pe bolta cerească.