Dragobetele este una dintre cele mai vechi sărbători ale românilor și este celebrat anual la aceeași dată – 24 februarie.
Sărbătoarea românească a dragostei, Dragobetele, are o istorie mai veche, pe 24 februarie, toți românii celebrează iubirea. În calendarul ortodox, data de 24 februarie este marcată cu cruce neagră. Biserica sărbătorește Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Dragobetele este asociat cu zeul tinereții, al dragostei și al bunei dispoziții. El este, de asemenea, considerat deschizător al primăverii. În tradiția populară, Dragobetele marchează sosirea primăverii și renașterea naturii.
Pe 24 februarie, românii respectă mai multe tradiții și obiceiuri vechi, pentru a-i câștiga bunăvoința lui Dragobete, tânărul poznaș și capricios.
Tradiția impune că, de Dragobete, românii să sărute sau cel puțin să atingă o persoană de sex opus. Astfel, spun tradițiile, vor avea noroc tot anul
O vorbă din bătrâni spunea că cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an. Acest obicei a dat naştere celebrei vorbe/strigături ”Dragobetele sărută fetele!”.
În ziua lui Cap de primăvară, femeile nu au voie să spele, să calce, să coasă sau să cârpească. Curățenia este însă permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. De teama că vor ”ciricăi toată viața”, oamenii evită să lucreze prin ogrăzi sau pe câmp.
Altfel spus, sărbătoarea este considerată una de bun augur pentru treburile mărunte din casă, dar nu ci pentru cele mari. În plus, în această zi importantă, bărbații nu au voie să le supere pe femei sau să se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine tot anul.
Urmărește Dâmbovița PRESS și pe Google News
