Transalpina se transformă într-un tărâm de basm. Drumul ce străbate crestele muntoase, la altitudini ce ating vârful norilor, se îmbracă într-un strat subțire de zăpadă, iar vântul rece și tăcut adie printre copaci. De la Voineasa, o linie albă de ninsoare coboară treptat pe versanți, creând un peisaj de vis, parcă desprins dintr-o poveste de iarnă. Nori grei se adună la orizont, iar în depărtare, vârfurile montane par să se piardă în ceață, lăsând loc unei atmosfere de magie pură.
Vântul suflă cu putere, iar pe măsură ce urci pe serpentinele Transalpinei, zăpada se așterne tot mai des, iar viscolul începe să se simtă. Peisajul devine tot mai sever, dar, în același timp, mai frumos, cu fiecare fulg care cade și cu fiecare adiere a iernii ce se apropie. Un tablou de iarnă autentic, unde natura și frigul se împletesc într-o armonie deosebită, dând naștere unui cadru de poveste.
Foto: Domeniul schiabil Transalpina – Voineasa
