Ziua Drapelului Național este marcată la 26 iunie, în fiecare an, prin evenimente menite să exprime istoria patriei noastre .
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional.
Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum şi la reşedinţa şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale şefilor de misiuni diplomatice şi oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit aceloraşi uzanţe.
Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, în locurile publice stabilite de autorităţile locale; cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, în locurile unde acestea se desfăşoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele organisme internaţionale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, pe stadioane şi alte baze sportive, şi în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale şi al secţiilor de votare.
Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
Guvernul este singurul organism oficial care stabileşte zilele de doliu naţional, în care drapelul României se arborează în bernă.
În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare.
Drapelul de luptă este scos din vitrină la solemnitatea prezentării sale, la festivitatea depunerii jurământului militar, la paradele trupelor şi revistele de front, la predarea sau luarea comenzii unităţii respective, la darea onorurilor militare în cadrul funeraliilor militare, sau în alte ocazii dacă se ordonă acest lucru.
Când se află în formaţie şi stă pe loc, unitatea fiind trecută în revistă, militarul port-drapel ţine drapelul în poziţie verticală, cu hampa lângă picior, mâinile fiind pe hampă: cea dreaptă de-a lungul corpului, iar cea stângă în dreptul pieptului. Potrivit regulamentelor, la darea onorului din această poziţie, militarul port-drapel înclină drapelul la orizontală pentru şefi de stat sau la 45° pentru celelalte personalităţi civile sau militare, indiferent de naţionalitate. În timpul marşului, militarul port-drapel ţine drapelul în poziţie verticală. Dacă deplasarea se face pe o distanţă mai mare de 100 m, atunci capătul de jos a hampei este introdus în manşon. În cazul în care unitatea foloseşte unităţi motorizate în cursul deplasării, militarul port-drapel împreună cu drapelul de luptă trebuie să stea în maşina comandantului de unitate. Onorul în timpul marşului se dă prin înclinarea drapelului la 45°, indiferent de calitatea persoanei salutate. Când se întâlnesc două unităţi militare, fiecare dă onorul prin înclinarea drapelului la 45°.
Urmărește Dâmbovița PRESS și pe Google News
