4 martie 1977 a fost una dintre „zilele de groază” din istoria românilor. Au trecut 42 de ani de atunci, iar teama de un cutremur devastator ne cuprinde la fiecare neagră aniversare. Au trecut 42 de ani de la puternicul seism produs în seara zilei de 4 martie 1977 (la ora 21:22), dar acel eveniment a rămas întipărit în memoria celor care au trăit acele dramatice momente.
Cutremurul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având o durată de aproximativ 55 secunde, s-a produs în zona Vrancea, afectând mai multe zone ale ţării noastre.
A fost catalogat cel mai puternic cutremur din istoria modernă a României şi unul dintre cele mai puternice seisme din Europa produse în ultimul secol. Urmările au fost devastatoare: 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe afectate/prăbuşite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii seismelor, pe lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea, au loc cutremurele de pământ.
Mişcarea seismică, fiind un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locuri publice, în mijloacele de transport etc.
Timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt. Din acest motiv, se impune cunoaşterea unor reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de cutremur pe care trebuie să le realizăm atât înainte de producere, pe timpul cutremurului, cât şi după ce mişcarea seismică a trecut.
Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine informării şi instruirii tuturor cetăţenilor cu privire la regulile de comportare înainte, pe timpul şi în perioadele următoare producerii acestora.
Având în vedere aceste aspecte, Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a demarat, la finele lunii ianuarie 2015 – Campania Naţională de Informare şi Pregătire a Populaţiei „Nu tremur la cutremur”, având ca scop principal informarea corectă a cetăţenilor cu privire la modalităţile prin care se pot proteja împotriva unui seism. În cadrul acesteia sunt aduse la cunoştinţa populaţiei informaţii despre măsurile de pregătire a locuinţei în caz de cutremur, măsurile privind pregătirea individuală şi a familiei pentru a face faţă unui seism, precum şi comportamentul care trebuie adoptat pe durata şi după producerea acestuia.
În acest sens, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Basarab I” Dâmbovița a desfăşurat pe parcursul anului trecut, continuând şi în acest an, activități de informare a populației specifice campaniei.
Serviciul Pregătire pentru Intervenţie şi Rezilienţa Comunităţilor din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Basarab I” Dâmbovița reaminteşte cetăţenilor următoarele:
REGULI DE PREGĂTIRE ANTISEISMICĂ, PROTECŢIE, COMPORTARE ŞI ACŢIUNE A POPULAŢIEI ÎN CAZ DE CUTREMUR
CUM NE PUTEM PREGĂTI PENTRU UN CUTREMUR
Fixaţi mobilierul, care se poate deplasa în timpul unei mişcări seismice, de un perete sau un alt element de construcţie solid;
Amplasaţi obiectele grele, care vă pot răni, în partea de jos a încăperilor;
Luaţi în calcul posibilitatea întreruperii furnizării apei, electricităţii şi a gazelor naturale, imediat după producerea unui cutremur;
Asiguraţi-vă o minimă rezervă de urgenţă formată din apă, alimente neperisabile, lanternă, aparat de radio portabil, acumulatori şi medicamente de bază (rucsacul de urgenţă);
Identificaţi locul de amplasare a întrerupătoarelor, siguranţelor electrice, a robinetelor pentru apă şi gaze, precum şi modul lor de manevrare;
Participaţi la exerciţiile de pregătire organizate la locul de muncă;
Stabiliţi cu membrii familiei un plan de protecţie în caz de cutremur. Fiecare membru din familie trebuie să cunoască ce are de făcut în momentul declanşării mişcării seismice. Stabiliţi un loc de întâlnire a membrilor familiei după producerea unui cutremur, pentru situaţia în care comunicaţiile sunt întrerupte.
REGULI DE COMPORTAMENT ÎN TIMPUL UNUI CUTREMUR
Păstraţi-vă calmul şi liniştiţi persoanele din jur!
Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri, nu ieşiţi şi nu fugiţi pe scări! Nu utilizaţi liftul!
Îndepărtaţi-vă de ferestre, pereţi exteriori sau alte obiecte care vă pot răni;
Închideţi sursele de foc;
Protejaţi-vă sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau sub un obiect de mobilier solid;
Dacă vă aflaţi în exterior, îndepărtaţi-vă pe cât este posibil de clădiri, stâlpi şi cabluri de electricitate, copaci sau alte obiecte care vă pot vătăma;
Dacă seismul vă surprinde în autoturismul personal, opriţi într-un loc deschis şi aşteptaţi în interior. Evitaţi oprirea în vecinătatea clădirilor amplasate la stradă, sub liniile electrice, pe poduri sau pasaje;
Dacă vă aflaţi într-un loc public, cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, centru comercial), nu alergaţi către ieşire. Rămâneţi calm şi liniştiţi persoanele din apropiere. Panica poate produce mai multe victime decât cutremurele;
Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun (autobuz, tramvai sau metrou), rămâneţi calm pe locul dumneavoastră, până la terminarea mişcării seismice.
CE TREBUIE SĂ FACEŢI DUPĂ TERMINAREA CUTREMURULUI
Liniştiţi persoanele din jur, verificaţi dacă sunt rănite şi acordaţi-le primul ajutor;
Verificaţi locuinţa pentru a depista eventualele avarii. În cazul în care simţiţi miros de gaze, deschideţi ferestrele, închideţi robinetele de alimentare şi evitaţi utilizarea surselor de foc şi a instalaţiei electrice;
Evitaţi blocarea reţelei telefonice. Folosiţi telefonul numai pentru a anunţa serviciile de urgenţă: ambulanţa, pompierii, poliţia etc. sau operatorii locali de gaze, apă şi electricitate;
Urmăriţi posturile publice naţionale de radio şi televiziune şi urmaţi instrucţiunile transmise de autorităţi prin intermediul acestora;
Nu uitaţi să luaţi rucsacul de urgenţă, dacă trebuie să părăsiţi locuinţa;
Verificaţi cu atenţie scările. Mişcarea seismică poate afecta rezistenţa acestora. Dacă la ieşire uşile sunt blocate, trebuie să se acţioneze fără panică pentru deblocarea acestora. Dacă uşile nu pot fi deblocate, se recomandă spargerea geamului, curăţarea ramei şi evacuarea prin golul astfel creat;
Nu folosiţi autoturismul personal decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru intervenţia serviciilor de urgenţă;
Nu vă apropiaţi de clădiri, pentru a evita accidentele cauzate de căderea tencuielii, cărămizilor, coşurilor, geamurilor şi ornamentelor;
Dacă sunteţi blocat sub dărâmături, semnalaţi-vă prezenţa lovind cu un obiect dur, la intervale regulate, în conducte învecinate sau în pereţii incintei;
Fiţi pregătiţi pentru eventualele replici ale mişcării seismice.
