De Sfântul Ilie Tesviteanul, tradițiile populare prind viață în satele românești, marcând o sărbătoare ce aduce speranță pentru agricultori și ciobani. Sfântul Ilie este cunoscut ca făcător de minuni și aducător de ploi în perioade de secetă, iar credințele populare spun că în această zi cerurile se deschid și dorințele oamenilor se îndeplinesc.
În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc.
Această sărbătoare este strâns legată de viața pastorală, marcând momentul când ciobanii aveau voie să coboare în sate pentru prima dată după urcarea oilor la stână. În această perioadă, comunitățile rurale se adunau pentru a marca această trecere importantă, oferind rugăciuni și mulțumiri pentru recolta viitoare și pentru ploaia atât de necesară în perioadele de secetă.
De Sfântul Ilie este indicat să ne odihnim, să nu lucrăm nici în gospodărie, treburi casnice, nici la câmp, pentru a nu stârni mânia Sfântului. În credinţa populară se spune că Sfântul Ilie poate provoca furtuni puternice. Aşadar, nu se lucrează pământul pentru ca recoltele să fie ferite de grindină şi fulgere.
Din bătrâni se spune că este bine ca în această dimineaţă să fie culese plante de leac, mai ales busuioc, pentru noroc şi sănătate. După ce sunt culese, ele sunt puse la uscat. Tot de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, se duc faguri la biserică pentru sfinţit, după care se împart de pomană. În anumite zone, oamenii mănâncă fructe proaspete pentru a fi sănătoşi.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.
